A doua Roşia Montană: Gazul de şist
Modul în care străinii vor să exploateze resursele naturale ale României este pe punctul de a declanşa un nou scandal. După Roşia Montană, al cărei aur este vizat de canadienii de la Gold Corporation, americanii de la Chevron vor să înceapă, luna viitoare, forările în solul românesc pentru exploatarea gazului din şistul argilos. Chevron a câştigat licitaţiile pentru astfel forări în România în judeţele Bihor, Vaslui şi Constanţa, după ce a depus, în iulie 2010, oferte câştigătoare pentru trei perimetre cu o suprafaţă totală de 2.700 de kilometri pătraţi.
Gazul de şist este noul combustibil vedetă al momentului şi, aparent, România ar avea potenţial în această zonă. Gazele de şist sunt gaze obişnuite, dar care sunt captate în structuri geologice foarte dificil de accesat şi care necesită tehnologii speciale pentru extragere. În România este vorba despre o tehnologie controversată la nivel mondial, numită fracţionare hidraulică, care presupune pomparea de milioane de litri de apă, amestecată cu substanţe chimice care dizolvă rocile, în pământ, pentru a elibera gazele prinse în ele.
„Operaţiunile noastre se concentreaŹză în două zone: Bârlad şi Dobrogea. Prima sondă de explorare va fi săpată la Bârlad în a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea“, a declarat pentru ZIARUL FINANCIAR Thomas Holst, country manager pentru România în cadrul Chevron Upstream Europe.
Ecologiştii şi cetăţenii obişnuiţi sunt însă îngrijoraţi de pericolele la adresa mediului pe care procedura le implică. Ei susţin că s-ar putea ajunge la o poluare a apei freatice, având consecinţe dezastruoase asupra sănătăţii consumatorilor şi agriculturii. Există deja precedente cum ar fi Franţa, care a interzis producţia de gaz de şist pe teritoriul său, sau chiar SUA, care sunt în curs de modernizare a procedurii. În statele americane New York şi Pennsylvania oamenii care locuiesc aproape de astfel exploatări s-au înregistrat dând foc la apa de robinet contaminată cu gaz metan.
De asemenea, politica energetică a Marii Britanii este zguduită după ce operaţiunea experimentală de extragere a gazelor naturale din plăcile de şist din Lancashire a fost oprită, sub suspiciunea că ar declanşa cutremure, după ce mai multe mişcări seismice de mici dimensiuni au fost înregistrate în zonă.
Chiar şi vecinii bulgari au obţinut, la începutul acestui an, după proteste de stradă, interzicerea unor astfel de exploatări, după ce în iulie guvernul bulgar a încheiat un acord, tot cu firma americană Chevron, pentru explorarea gazului de şist în regiuni extinse din nord-estul ţării. Parlamentul bulgar a adoptat, în urmă cu o săptămână, o decizie ce interzice complet exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică pentru o perioadă de timp nelimitată iar guvernul de la Sofia a retras companiei americane licenţa de explorare.
Mai mult chiar, în Bulgaria a fost programată pentru ieri o actiune de protest, în faţa Ambasadei României din Sofia, împotriva activităţii de exploatare a gazului de şist din România. „Sperăm ca ne vor auzi mai mulţi români şi că vom lupta împreună împotriva acestui pericol. Este o situaţie urgentă, fiindcă începerea extracţiei prin fracturare este planuită în februarie şi dacă va începe, nu va mai putea fi oprită! Problema este că românii nu sunt deloc informaţi cu privire la această situaţie gravă. Este nevoie de oameni care să ia atitudine şi în România! Dacă exploatarea gazelor din şisturi va fi permisă în România, munca noastră a fost în zadar“, a declarat Mariana Christova de la Universitatea Tehnică din Sofia.
Minereurile de la Rosia Montana
Revenind la metalele rare, ele nu sunt o glumă. Aurul e numai miza de faţadă, câtă vreme la Roşia Montană există Germaniu, Vanadiu, Titan, Nichel, Crom, Cobalt, Galiu, Arsenic, Bismut şi Feldspat Potasic! Pentru ca opinia publică să ştie cu adevărat de ce avere dispune România la Roşia Montana, voi trece în revistă raritatea şi valoarea acestor metale, precum şi domeniile în care ele se utilizează:
- Germaniu: utilizat în industria lentilelor sensibile (detectoare infraroşu, camere foto, microscop etc.);
- Vanadiu: utilizat în aplicaţii nucleare;
- Titan: utilizat în industria nucleară (submarine, rachete cosmice, avioane supersonice);
- Nichel: utilizat intesn în producţia de baterii;
- Crom: utilizat în construcţia de avioane;
- Cobalt: utilizat în producerea motoarelor cu reacţie;
- Galiu: utilizat în convertirea electricităţii în lumină coerentă (se produc anual 30 de tone de galiu în lume iar din exploatarea de la Roşia Montană s-ar putea produce, timp de 17 ani, circa 6000 de tone!!!);
- Arsenic: utilizat în industria laserelor şi în cea pirotehnică;
- Bismut: utilizat în medicină şi în transportul Uraniului în reactoarele nucleare;
- Feldspat Potasic: utilizat în industria porţelanului (la Roşia Montană există aproximativ 270.000 de tone iar noi actualmente îl importăm din China!).
La nivel cantitativ, situaţia arată aşa:
Metal Au Ag Ge Bi Ni Co Cr Ga Ti V As
gr/tonă 1,5 7-10 20 20 30 30 50 300 1000 2500 5000
Plecând de la estimarea de 200 milioane de tone a minereului de acolo şi a ponderii fiecărui metal în zăcământ, obţinem următoarea evaluare a metalelor din zăcământ :
AUR (1,5 grame/
ARGINT (10 grame/
GALIU (300 grame/
GERMANIU (20 grame/
CROM (50 grame/
VANADIU (2500 grame/
Co, Ti, Ni, Bi, As şi feldspat potasic…………………………………… 5,00 mld. USD
TOTAL………………………………………………………
Modul în care străinii vor să exploateze resursele naturale ale României este pe punctul de a declanşa un nou scandal. După Roşia Montană, al cărei aur este vizat de canadienii de la Gold Corporation, americanii de la Chevron vor să înceapă, luna viitoare, forările în solul românesc pentru exploatarea gazului din şistul argilos. Chevron a câştigat licitaţiile pentru astfel forări în România în judeţele Bihor, Vaslui şi Constanţa, după ce a depus, în iulie 2010, oferte câştigătoare pentru trei perimetre cu o suprafaţă totală de 2.700 de kilometri pătraţi.
Gazul de şist este noul combustibil vedetă al momentului şi, aparent, România ar avea potenţial în această zonă. Gazele de şist sunt gaze obişnuite, dar care sunt captate în structuri geologice foarte dificil de accesat şi care necesită tehnologii speciale pentru extragere. În România este vorba despre o tehnologie controversată la nivel mondial, numită fracţionare hidraulică, care presupune pomparea de milioane de litri de apă, amestecată cu substanţe chimice care dizolvă rocile, în pământ, pentru a elibera gazele prinse în ele.
„Operaţiunile noastre se concentreaŹză în două zone: Bârlad şi Dobrogea. Prima sondă de explorare va fi săpată la Bârlad în a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea“, a declarat pentru ZIARUL FINANCIAR Thomas Holst, country manager pentru România în cadrul Chevron Upstream Europe.
Ecologiştii şi cetăţenii obişnuiţi sunt însă îngrijoraţi de pericolele la adresa mediului pe care procedura le implică. Ei susţin că s-ar putea ajunge la o poluare a apei freatice, având consecinţe dezastruoase asupra sănătăţii consumatorilor şi agriculturii. Există deja precedente cum ar fi Franţa, care a interzis producţia de gaz de şist pe teritoriul său, sau chiar SUA, care sunt în curs de modernizare a procedurii. În statele americane New York şi Pennsylvania oamenii care locuiesc aproape de astfel exploatări s-au înregistrat dând foc la apa de robinet contaminată cu gaz metan.
De asemenea, politica energetică a Marii Britanii este zguduită după ce operaţiunea experimentală de extragere a gazelor naturale din plăcile de şist din Lancashire a fost oprită, sub suspiciunea că ar declanşa cutremure, după ce mai multe mişcări seismice de mici dimensiuni au fost înregistrate în zonă.
Chiar şi vecinii bulgari au obţinut, la începutul acestui an, după proteste de stradă, interzicerea unor astfel de exploatări, după ce în iulie guvernul bulgar a încheiat un acord, tot cu firma americană Chevron, pentru explorarea gazului de şist în regiuni extinse din nord-estul ţării. Parlamentul bulgar a adoptat, în urmă cu o săptămână, o decizie ce interzice complet exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică pentru o perioadă de timp nelimitată iar guvernul de la Sofia a retras companiei americane licenţa de explorare.
Mai mult chiar, în Bulgaria a fost programată pentru ieri o actiune de protest, în faţa Ambasadei României din Sofia, împotriva activităţii de exploatare a gazului de şist din România. „Sperăm ca ne vor auzi mai mulţi români şi că vom lupta împreună împotriva acestui pericol. Este o situaţie urgentă, fiindcă începerea extracţiei prin fracturare este planuită în februarie şi dacă va începe, nu va mai putea fi oprită! Problema este că românii nu sunt deloc informaţi cu privire la această situaţie gravă. Este nevoie de oameni care să ia atitudine şi în România! Dacă exploatarea gazelor din şisturi va fi permisă în România, munca noastră a fost în zadar“, a declarat Mariana Christova de la Universitatea Tehnică din Sofia.
Minereurile de la Rosia Montana
Revenind la metalele rare, ele nu sunt o glumă. Aurul e numai miza de faţadă, câtă vreme la Roşia Montană există Germaniu, Vanadiu, Titan, Nichel, Crom, Cobalt, Galiu, Arsenic, Bismut şi Feldspat Potasic! Pentru ca opinia publică să ştie cu adevărat de ce avere dispune România la Roşia Montana, voi trece în revistă raritatea şi valoarea acestor metale, precum şi domeniile în care ele se utilizează:
- Germaniu: utilizat în industria lentilelor sensibile (detectoare infraroşu, camere foto, microscop etc.);
- Vanadiu: utilizat în aplicaţii nucleare;
- Titan: utilizat în industria nucleară (submarine, rachete cosmice, avioane supersonice);
- Nichel: utilizat intesn în producţia de baterii;
- Crom: utilizat în construcţia de avioane;
- Cobalt: utilizat în producerea motoarelor cu reacţie;
- Galiu: utilizat în convertirea electricităţii în lumină coerentă (se produc anual 30 de tone de galiu în lume iar din exploatarea de la Roşia Montană s-ar putea produce, timp de 17 ani, circa 6000 de tone!!!);
- Arsenic: utilizat în industria laserelor şi în cea pirotehnică;
- Bismut: utilizat în medicină şi în transportul Uraniului în reactoarele nucleare;
- Feldspat Potasic: utilizat în industria porţelanului (la Roşia Montană există aproximativ 270.000 de tone iar noi actualmente îl importăm din China!).
La nivel cantitativ, situaţia arată aşa:
Metal Au Ag Ge Bi Ni Co Cr Ga Ti V As
gr/tonă 1,5 7-10 20 20 30 30 50 300 1000 2500 5000
Plecând de la estimarea de 200 milioane de tone a minereului de acolo şi a ponderii fiecărui metal în zăcământ, obţinem următoarea evaluare a metalelor din zăcământ :
AUR (1,5 grame/
ARGINT (10 grame/
GALIU (300 grame/
GERMANIU (20 grame/
CROM (50 grame/
VANADIU (2500 grame/
Co, Ti, Ni, Bi, As şi feldspat potasic…………………………………… 5,00 mld. USD
TOTAL………………………………………………………
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu